vineri, 26 august 2016

Horia Gârbea - Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din Lună

În Colecția Oberon a Editurii NEUMA a apărut romanul

 ”Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din lună”

de Horia Gârbea

cu ilustrații de Laura Poantă.

Romanul va avea prima prezentare publică la prima ediție a


la începutul lunii septembrie.





Teodor Dună - Obiecte umane

                            Cronică nouă! De citit în numărul 7 / 2016 al  Revistei Luceafărul de Dimineață  sau mai jos:

A fi sau a nu fi Golem

        Andrea Hedeş

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treişunu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu“, Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Româneacă (2010), şi der larm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, bulgară, maghiară, spaniolă.
Imaginea de pe coperta cărţii este o metaforă a acestui volum: Mână stângă uriaşă ţinând o bucată de pânză (autor anonim, secolul I, Muzeul Rodin, Paris, foto autor, din arhiva personală). Despre trăirea cu stângăcie a vieţii, a unei vieţi fără sens, fără scop, fără rost, demachiate de iluzii, nu o magnifică tapiţerie migălită în fir de aur şi purpură, în care fiecare pas al acului îşi are logica transcendentă, ci o bucată de pânză, (aproape) strânsă în pumn, pe care banalitatea, anonimitatea care decupează, iată, acest obiect uman, din logica firii, departe de a anula/anihila, nu fac decât să înnobileze acest gest aparent neînsemnat dar plin de înţelesuri la nivelul sufletelor şi lucrurilor „mici“, exilate din binecuvântarea normalităţii într-o lume întoarsă pe dos, o lume a derizoriului, nu se ştie de ce, nu se ştie cum...
Omul de zăpadă este un film de animaţie care prezintă o poveste de Crăciun. Punctul său culminant este zborul, pe acordurile melodiei Walking in the air, al unui copil şi al unui om de zăpadă, peste o lume minunată. În fapt, un zbor al visului, al speranţei, al frumuseţii, al inocenţei peste o lume bine rostuită, într-un ceas magic, în care totul este posibil. În acest volum, poetul îşi duce cititorul într-un zbor de-asupra lumii obiectelor umane, arătând, încifrând, descifrând trupuri lipsă, viaţa de sub unghii, spaţiile amneziilor, istoria mâinilor, trupuşorul. O iniţiere lirică într-un univers în care la început a fost Cuvântul lui Teodor Dună iar acesta plutea peste apele poeziei închegânduse în transfigurări veterotestamentare şi apocaliptice, ecleziastice sau canticum canticorum în cheie proprie, pe cont propriu. Poezia devine lecţie de chiromanţie, iar mâinile devin metaforă pentru poezie. Mâna ca simbol al umanului, al fiinţei, al rostului, caută să întoarcă, să înalţe, să redescopere verticalitatea, pentru a cunoaşte mângâierea care devine, în sine, axis mundi: „I. Să crezi într-o lume/ în care cele mai înalte fiinţe sunt degetele// şi să nu poţi înainta decât prin mângâiere/ în acest estuar al mâinilor// contururile lăsate de valuri de nisip/ continuă prelungile linii ale fericirii/ din palmele noastre// degetele sunt mai înalte decât casele pescarilor/ decât malurile de pământ galben// într-o lume în care înaintezi prin mângâiere/ îţi aminteşti: fericirea e doar o altă spaimă/ de care nu te mai temi -// apoi uiţi“ (IV Istoria mâinilor)
Şi totuşi, mângâierea este preludiu al iubirii care nu salvează, nu mântuie, nu aduce rost şi echilibru: „(...) e doar o mică victorie/ al cărei înţeles oricum îl vom pierde// şi atunci am ştiut/ că trecutul va începe în curând ai plâns/ aşa cum plâng îmblânzitoarele/ de insule – deschizând larg ferestrele// te-am luat în braţe de parcă te-aş fi ridicat/ dintr-o mlaştină rece// apoi mirarea ta că apa/ nu-şi păstrează decât rareori/ morţii – acest fel de-a fi al mării pe care cândva/ îl vom înţelege“ (Istoria mâinilor).  Moartea şi învierea sunt, la rândul lor, imperfecte: „nu ne-a prins deloc bine învierea asta, trupuşorule./ când cu toţii râd şi se veselesc/ în trupurile lor proaspete, sub ploaia de lumină/ aurie, pe noi ne-a prins puţin unul/ lângă altul, trupuşorule, aşa, la o jumate de metru/ unul de altul ne-a prins învierea asta.“ (potrivnica înviere). Zborul relevă mai mult decât o lume dezvrăjită. Este o lume postapocaliptică, în care omul, departe de a-şi trăi împlinirea ca fiinţă, a involuat la stadiul de obiect trăit de viaţă într-un univers gri: „V. în parcurile noastre sunt tobogane şi leagăne/ au adus o poză foarte mare şi au pus-o pe jos/ poza semăna puţin cu ploile albastre/ au pus tăbliţe pe care scria „lac“/ şi apoi au scris că avem voie să ne plimbăm pe lac/ şi chiar suntem rugaţi să/ mergem pe apa lui// ne-am uitat înăuntru puseseră beculeţe/ pictaseră peşti/ ne-au zis mergeţi fără grijă nu veţi cădea/ noi nu ştiam ce poate însemna asta“ (III Spaţiile amneziei).
 Obiectele umane, reduse la o stare de anestezie a spiritului, pendulează între forma umană şi fiinţa redusă la stadiul de obiect: „uneori se greşeşte puţin/ se pune prea mult magnet atunci îi vedem/ pe unii dintre noi lipiţi de stâlpii de iluminat/ de carcasele de fier uneori îi iau repede de acolo/ alteori îi lasă mai mult//  am văzut un om lipit de un şurub/ încercând un timp să se ridice apoi a uitat/ ce vrea a rămas acolo 10 minute era anunţată o plaie/ albastră la marginea parcului/ am lecat repede// a doua zi am trecut pe lângă acel şurub// o vreme ne-am uitat la puţină carne“ (Spaţiile amneziei).  O existenţă coşmarescă a acestor hibride forme de existenţă este notată cu minuţie, într-o cronică postmodernă, esenţializată punctând, pas cu pas, vărsarea de oameni, margini dispărute, sufletele obiectelor, lucrurile mici, trupul lipsă, tărâmul kauf... Cronicar, jurnalist de investigaţii,  psihanalist, scenograf, poetul realizează prin sondarea realităţii, a cotidianului un joc liric capabil de fuziune cu mitul, cu transcendentul în punctul de întâlnire erupând poezia sa, cum s-a mai spus, suprarealistă, fixându-şi formele în această lume pe care o contemplă din interiorul şi din afara ei deopotrivă, cu implicare şi detaşare, privind în oglindă şi păşind în lumea de dincolo de ea. Lumea aceasta devine ea însăşi un obiect purtând în sine obiectele umane, îndreptându-se, mecanic, pe un traseu lipsit de orizont. Un Golem „construit“ de cine şi în ce scop?  Care poate fi destinul său? Poate fi dragostea salvatoare, eliberatoare? Poate întoarce ea lumina, spiritul pierdute? Sau doar marea trecere, ori, şi mai bine, clipa reînsufleţirii ar putea reda oare demnitatea de a fi, de a avea un rost?                
Dintre multele întrebări pe care Teodor Dună le ascunde în obiecte umane cu precădere una împresoară cititorul: a fi sau a nu fi Golem?

Image result for teodor duna obiecte umane

sâmbătă, 20 august 2016

Alte ecouri

                             Alte ecouri ale lansării de carte a poetului Eugen Barz, volumul de debut Cinematograful singurătății, Colecția Ipostaze a Editurii NEUMA, Cluj, 2016:

                             În  Ziarul LUMINA

http://ziarullumina.ro/edinte-in-protopopiatele-huedin-si-cluj-ii-114674.html

                             Pe site-ul  Radio RENAȘTEREA





Foto credit: site-ul Radio RENAȘTEREA 
http://radiorenasterea.ro/responsabilitatea-clericilor-dezbatuta-in-sedinta-protopopiatului-cluj-ii/

vineri, 19 august 2016

Ecouri după lansare

                         În Ziarul  RĂSUNETUL  :

Eveniment cultural la USR Cluj

Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, a găzduit dublul eveniment prilejuit de lansarea cărţilor „Cinematograful singurătăţii” de Eugen Barz şi „Cântecele lui Huppy” de Horea Gârbea. Ambele volume au apărut la Editura Neuma din Cluj, manageriată de Adrea Hedeş.
Manifestarea a fost deschisă prin cuvântul criticului Irina Petraş, preşedinta Filialei Cluj a USR, care a salutat prezenţa invitaţilor, iar mai apoi Andrea Hedeş a preluat moderarea. Despre cartea de poezii „Cinematograful singurătăţii”, volumul de debut al lui Eugen Barz, au vorbit Ioan Pintea, directorul Biblitecii Judeţene Bistriţa-Năsăud, Andrei Moldovan – preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, Menuţ Maximinian-director ziarul Răsunetul şi Horea Gârbea, prefaţatorul cărţii, evidenţiind faptul că autorul îşi creează propria traiectorie interpretând în deplină libertate intervalul dintre cer şi pământ, iar prezenţa luminii şi a îngerilor în poezia sa nu fac decât să-i dea o culoare aparte. Apoi, Eugen Barz a lecturat câteva dintre poeziile lui în aplauzele spectatorilor. Eugen Barz este preot ortodox la Madrid.
Partea a doua a constituit-o lansarea volumului „Cântecele lui Huppy”, ce constituie debutul în literatura pentru copii al lui Horea Gârbea, care a şi recitat, cu veleităţi de actor, din poemele sale. Volumul dedicat de către Horia Gârbea fiului său Huppy (Tudor) cuprinde poezii compuse special pentru acesta. Cartea se bucură de o prezentare grafică de excepție, full color, cu ilustrații realizate de talentata ilustratoare dr Laura Poantă.
Horia Gârbea este doctor în inginerie şi membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor. A publicat 23 de volume de literatură, obţinând numeroase premii literare. A susținut și susține rubrici permanente în reviste literare naționale (România liberă, Luceafărul, Cuvântul, Ziarul financiar, Săptămîna financiară etc.), și la publicații teatrale ca Scena, Drama.
Dintre cei prezenţi la eveniment îi amintim pe Adrian Popescu – directorul revistei „Steaua”, Horea Bădescu, dar şi conjudeţenii Zorin Diaconescu, Cornel Cotuţiu, Aurel Podaru şi părintele Ioan Aurel Rus. Un moment important a fost cel oferit de tenorul Lucian Petrean, şi el originar de pe meleagurile noastre.
A fost o întâlnire frumoasă, atât autorii cât şi editorul meritând felicitări.

http://www.rasunetul.ro/eveniment-cultural-la-usr-cluj


     Le mulțumesc pentru prezența la evenimentul dublei lansări de carte NEUMA: domnului profesor Mircea Muthu, regizorului Alex Mazilu, criticului literar Vasile Vidican, scriitorului și jurnalistului Eugen Cojocaru!

luni, 8 august 2016

Cinematograful singurătății de Eugen Barz și Cântecele lui Huppy de Horia Gârbea lansate la Cluj

                    Editura NEUMA vă invită la evenimentul lansării cărților ”Cinematograful singurătății”, poezii de Eugen Barz și ”Cântecele lui Huppy” poezii de Horia Gârbea cu ilustrații de Laura Poantă.
                    Dubla lansare de carte va avea loc marți, 9 august 2016, ora 18, la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Strada Universității numărul 1.
                   
                Eugen Barz s‑a născut la Săliştea Nouă, Cluj, în anul 1959. Este preot ortodox, a fost protopop al Călăraşiului. A debutat în revista Luceafărul de dimineaţă în anul 2010, iar editorial în volumul colectiv Poetic@ al Cenaclului Literar Lira 21. A colaborat cu versuri şi proză la mai multe publicaţii din România şi Spania. Din iarna lui 2011 locuieşte la Madrid, unde activează ca preot paroh al unei comunităţi de români.

              ”Cinematograful singurătății” este volumul de debut al poetului Eugen Barz, volum publicat în Colecția Ipostaze (poezie română contemporană) a Editurii NEUMA și prefațat de Horia Gârbea.
                                Fluturii orbi
Fluturii orbi 
şi‑au întins 
cortul
peste noi, 
nici o tristeţe 
nu ne mai 
impresionează

Absurdul nu va trebui 
să mai aştepte în oglindă,
vei înţelege de ce.

Orice asemănare 
cu mine 
e ca o tandreţe împinsă
spre eşafod.

                Eugen Barz

Din volumul Cinematograful singurătății
Editura NEUMA”



”Deşi Eugen Barz e impulsiv, dinamic, mînat de o nelinişte de altfel fertilă, poezia ni‑l arată în latura sa meditativă, blîndă, chiar dacă nu senină întotdeauna. Poet deprins cu filosofia şi teologia, de o vastă cultură mistică şi laică, el asimilează şi combină omenescul şi livrescul, oferind sinteze limpezi, lapidare, interiorizate, zgîrcite în cuvinte mari. El doreşte şi cere să se aprindă luminile în toate opaiţele. Conştiinţa culpei şi smerenia nu‑i sînt străine şi nu le neagă. Încearcă însă a le transcende  prin raţiune, dar şi prin fervoarea iubirii de Dumnezeu.
  Certific naşterea sărbătorească a mîinii poetului, la care însuşi se referă, şi certitudinea că o altă mînă stă deasupra ei îndrumîndu‑i scrisul. Editura Neuma îşi trece în cont un debut de zile mari: mult pregătit, bine chibzuit şi care se cuvine celebrat, fără nicio rezervă.” Horia Gârbea

„Cartea are unitate, consistență și un farmec aproape păgân, deși este drapată în faldurile bibliografiei sacre…” Dan-Silviu Boerescu

Eugen Barz scrie poezie fără nici un fel de inhibiţie clericală. Ştie prea bine, ca orice poet adevărat, că poezia este o îndeletnicire aparte. Temerară. Aş asemăna poezia sa cu zborul aeroplanelor uşoare şi performante care, eliberate de la sol, îşi creează propria traiectorie, „interpretând” în deplină libertate intervalul dintre cer şi pământ.” Ioan Pintea

”Cum poate fi caracterizată mai bine poesía lui Eugen Barz,  decât o face el însuşi într‑un poem din care mi‑am permis să scot spre edificare aceste versuri: „Absurdul nu va trebui/ să mai aştepte în oglindă,/ vei înţelege de ce.”
E vorba în cartea de faţă de o lirică introspectivă şi totodată  retrospectivă, poezía religioasă fiind ba discretă da directă adresată Divinului, poemele fiind o lungă, perpetuă autodefiniţie şi autodefinire a supremei credinţe.” Christian W. Schenk

        ”Dacă ar fi să mă spovedesc părintelui Barz, prilej unde minciuna, dar nici măcar jumătăţile de adevăr nu sunt îngăduite, aş mărturisi, fără să ezit, că este poet. Iar aceasta nu pentru că aş spune‑o eu, ci pentru că doar un om hăruit pentru/ cu/ de poezie poate scrie aşa: „orice asemănare/ cu mine/ e ca o tandreţe împinsă/ spre eşafod”.
Eu cred acestea: „Cinematograful singurătăţii” este o Carte, iar Eugen Barz este un Poet. Veniţi, poftiţi, citiţi să vă convingeţi!” Lucian Vasilescu

”Poezia este universală numai în măsura în care ajunge la un moment dat să‑şi depăşească propriile limite, să străpungă barierele atemporalităţii stabilizându‑se în zona mentalului colectiv. Poezia adevărată însă nu are nevoie de niciun fel de definiţie, situare sau poziţionare generaţionistă. Am avut într‑un fel privilegiul, să citesc şi chiar să ascult poemele lui Eugen Barz din această carte în diferite ocazii şi de fiecare dată am spus cam acelaşi lucru: este o poezie adevărată care reuşeşte să iasă din încorsetarea aproape inevitabilă a mediului din care provine, amplificând cu fiecare capitol senzaţia de zbor, de înălţare. (...) Sunt deja nerăbdător să citesc următoarea carte a lui Eugen Barz care ‑ sunt aproape sigur ‑ va avea o voce proprie mult mai distinctă şi mai pregnantă decât în acest volum de debut. Cititorilor nu pot altceva să le spun, decât: Bun venit în lumea poeziei de bună calitate!” Gelu Vlașin











”Cântecele lui Huppy”, volum publicat în Colecția Puck a Editurii NEUMA, marchează debutul în literatura pentru copii al lui Horia Gârbea.

Volumul  dedicat de către Horia Gârbea fiului său Huppy (Tudor) cuprinde poezii compuse special pentru acesta. Cartea se bucură de o prezentare grafică de excepție, full color, cu ilustrații realizate de talentata ilustratoare dr Laura Poantă.

”HUPITER

Hupiter, Hupiter, vino acasă
Hupiter, Hupiter, să te găsesc!
Ceaţa e moale, bruma e deasă,
„Hupiter, Hupiter!” mâţe şoptesc.
Pe-acoperişuri toamna se lasă,
Printre tufişuri melcii foşnesc.
Vine o noapte ca o lumină,
Din norii galbeni plouă cu nuci,
Toamna e veche, ziua senină,
Mama natură plânge cu muci.
Hupiter, Hupiter, vino acasă
Hupiter, Hupiter, să te găsesc!
Stai lângă mine, stea unsuroasă...
„Hupiter, Hupiter!” mâţe şoptesc.

                      Horia Gârbea

Din volumul Cântecele lui Huppy
Editura NEUMA


                     Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în București. Este doctor în inginerie din
1999, cu o teză din domeniul fiabilității construcțiilor, cadru didactic la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului din București din 1987. A publicat 8 volume cu caracter științific și didactic. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000 a fost secretar al sectiei de dramaturgie a Asociației Scriitorilor București. Apoi, din noiembrie 2003, secretar al Asociației Scriitorilor București, ales președinte al ASB în 2005. Membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor din 2005.
                   După revoluția din 1989 a avut o activitate intensă de publicist și autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară si teatrală, eseuri, în total 12 piese reprezentate în țară precum și în Anglia și Franța. A tradus în română și a adaptat pentru scenă 16 piese de Jacques Copi, Pierre Corneille, S.I.Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, N. Machiavelli, Dario Fo, Tennessee Williams, Marivaux etc. A publicat 23 de volume de literatură, obâinând numeroase premii literare. Romanul Căderea Bastiliei a fost distins cu trei premii naționale în 1998. A susținut și susține rubrici permanente în reviste literare naționale (Luceafărul, Cuvântul, Ziarul financiar, Săptămîna financiară etc.), și la publicații teatrale ca Scena, Drama. A fost titularul rubricii săptămînale de bridge din Ziarul financiar din 2003 pînă în 2008. A publicat numeroase alte articole. A prezentat cîteva sute de volume de literatură contemporană în articole, unele grupate ulterior în trei volume. După 2010 face parte din echipa coordonată de George Volceanov pentru retraducerea integrală a operei lui Shakespeare. A tradus 9 piese de William Shakespeare, dintre care trei în colaborare, și numeroase sonete ale acestuia.
                   În 1998 a început să realizeze scenarii de filme si show-uri pentru televiziune la ProTV, apoi la Prima TV, National TV etc. A reprezentat România la festivaluri internaționale de literatura si teatru. A realizat doua cicluri de emisiuni la TVR Cultural (2002-2004). A fost dramaturgul Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești și a reprezentat România la festivaluri internaționale de literatură.

Volume publicate: 1993 Doamna Bovary sînt ceilalți - texte pentru teatru - Editura Phoenix, 1993 Mephisto - texte pentru teatru - Ed. Phoenix, 1996 Text biografic - poezie - Ed.Pantheon, 1996 Proba cu martori - poezie - Cartea Românească și ASB, 1997 Misterele Bucureștilor - proză scurtă - Cartea Românească, 1998 Căderea Bastiliei - roman - Editura Allfa (ed. a II-a Ed. Corint), 1998 Cine l-a ucis pe Marx? text pentru teatru Biblioteca București editata de Asociația Scriitorilor București și Editura Eminescu, 1999 Decembrie, în direct, texte pentru teatru, Editura All, 2001 Cine l-a ucis pe Marx?, teatru, Editura Vinea, 2001 Enigme în orașul nostru, proza scurta, Ed.Fundatiei Pro, 2002 Rață cu portocale, publicistica, Ed.Premier, 2003 Vacanță în infern , critică, Ed. Carte de Suflet, 2003 Creșterea iguanelor de casă, poezie, Ed. Vinea, 2003 Vacanță în infern , critică, vol II – Editura Muzeului Literaturii,  2004 Hotel Cervantes, teatru – Uniunea Scriitorilor din România, 2004 Drumul spre Nghe An – jurnalistica, in colaborare Ed. MLR, 2005 Arte parțiale- critică, – Editura Muzeului Literaturii Române și ASB, 2005 Bridge în 41 de povestiri vesele - Ed. Tritonic, 2006 Crime la Elsinore, roman - Ed. Cartea Românească, 2007 Divorț în direct teatru - Ed. Palimpsest, 2008 Trecute vieți de fanți și de birlici - Viața și, uneori, opera personajelor - Ed. Cartea Românească, (Ed. a II-a adăugită, eLiteratura 2014), 2010 Fratele mai deștept al lui Kalasnikov - Ed. Limes, 2010 Azerbaijan - The Living Flame (bilingv, versiune engleza de Elena Nistor)- Ed. Top Forum, 2011 Pantera sus, pe clavecin, poezie - Ed. Tracus Arte, 2012 Trecutul e o sărbătoare, poezie - Ed. Tracus Arte, 2016 Cântelele lui Huppy, poezie pentru copii - Ed. Neuma